20 noiembrie 2021

Alternative pentru geovizualizarea MNT-lor

Imaginea acestui articol prezintă Munții Crimeii, privire spre Nord-Est. Dar cele câteva rânduri ale acestui articol nu sunt despre Crimeea ci despre alternativele ce pot fi utilizate în prezentarea formelor de relief.


Pentru realizarea acestei imagini am utilizat date deschise și softuri Open Source:
  • QGIS
  • Aerialod
  • MNT (în exemplul de aici am utilizat DEM de tip SRTM)
  • Inkscape

În continuare voi trece în revistă principalele etape de lucru:

1.  Cu ajutorul QGIS descarc DEM-urile, dacă sunt mai multe rastere atunci le combin într-o singură imagine și de aici le export în format PNG cu rezoluție maximă de 300 dpi. Această etapă și instrumentele utilizate se regăsesc și în articolul Vizualizarea 3D a Masivului Ceahlău.

DEM-urile de tip SRTM se pot descărca foarte ușor cu ajutorul plugin-lui SRTM-Downloader (plus un cont activ pentru Earthdata portal de la NASA).

Daca sunt mai multe imagini le puteți combina în una singură utilizând Raster>Miscellaneous >Merge.

Exportăm în format PNG. Pentru aceasta încadrați în zona de lucru secvența dorită după care Project>Import/Export>Export Map to Image... eu am utilizat rezoluția de 300 dpi.

2. Următoarea etapa este prelucrarea MNT-lui în Aerialod un soft mic dar ingenios ce nu necesită de a fi instalat.



 Aerialod nu conține prea multe funcții dar cele existente sunt suficiente pentru a crea imagini artistice ce au ca protagoniști formele de relief. Cu iluminări, umbriri, schimbarea unghiului de vedere etc. Neajunsurile acestuia sunt că:

  • nu poți salva volumul de lucru efectuat într-un proiect ce îl poți continua mai departe ceva mai târziu;
  • Lipsesc instrumentele ce îți permit adăugarea textelor;
  • Nu poți adăuga strate suplimentare cu sau fără geolocare.
3. Pentru a suplini neajunsurile legate de adăugarea textului am utilizat Inkscape o aplicație  de editare grafică vectorială. Imaginii exportate din Aerialod i-am adăugat cu ajutorul Inkscape câteva denumiri geografice de reper.

Și voilà reprezentarea Munților Crimeii este gata. Puteți experimenta cu orice MNT aceste technici și să vă bucurați de o altfel de reprezentare a formelor de relief.

13 noiembrie 2021

Vizualizarea 3D a Masivului Ceahlău

Utilizând instrumente opens source (OGIS + Blender) am experimentat pentru prima data o vizualizare 3D folosind setările din Blender. Rendarea nu este perfectă și are încă multe neajunsuri dar ca prima încercare cred e acceptabil. Sursa de inspirație a fost tutorial-ul prezentat de Klas Karlsson (aici linkul). 


Care sunt ingredientele acestei rendari? Voi enumera doar pașii principali și sursa datelor, detalii referitor la cum se realizează rendarea este prezentată de către Karlsson:

1. DEM-ul zonei de interes, eu am utilizat SRTM

Cu ajutorul plugin-lui puteți descărca modelul numeric al reliefului din orice colț al Lumii cu excepția polilor plus aveți nevoie să vă logați pe Earthdata portal de la NASA, contul îl puteți crea aici.

2. Imagini satelitare.

În QGIS puteți încărca imagini din diverse surse. În acest exemplu am utilizat plugin-ul QuickMapService (în imagine de jos sunt încărcate Google Satellite).

3. Blender 3D este un program software liber de grafică 3D cu multiple capacități, în exemplul rendării Masivului Ceahlău am folosit doar o mică parte din ceste capacități.

3 noiembrie 2021

Densitatea localităților din Republica Moldova

image description

Cea mai mare parte a activității mele profesionale am utilizat diverse softuri GIS, dar în special pe cele de la ESRI, care este un soft comercial. În ultimul timp am citit tot mai multe articole care compară cei doi titani ai softurilor GIS: ArcGIS Pro (ESRI) și QGIS. Cel de al doilea (QGIS) fiind Open Source Geographic Information System este un soft gratis (!) cu licență deschisă ce poate fi utilizat de oricine. Plus la aceasta el se dovedește a fi un soft GIS competitiv, care cedează doar cu puțin față de liderul actual ArcGIS Pro. Pornind de la această premisă am decis să-mi aprofundez cunoștințele în QGIS.

Am început de la lucruri simple: Densitatea localităților din Republica Moldova



Ingredientele acestei hărți: 

Limitele țării (poligon), localitățile -1689 la număr (puncte).

Etapele analizei:

1. Creăm gridul hexagonal cu ajutorul plugin-ului mmqgis, dimensiunea hexagonului este de 10 km (pe longitudine - x). Suprafața unui hexagon este de 115,481 kmp. 

2. Fiindcă gridul este creat pe cadranul hotarului selectăm (Select by Location) și decupăm toate hexagoanele care sunt în plus.
3. Sumăm numărul de puncte (localități) ce se conțin în fiecare hexagon (Count points in polygon)

4. Simbolizăm valorile cantitative sumate pe fiecare hexagon

5. În rezultat obținem harta densității localităților ce ilustrează distribuția localităților pe teritoriul țării.

5 decembrie 2020

Distribuția numărului de voturi din diaspora moldovenească (2020)


După încheierea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 15 noiembrie 2020 al Republicii Moldova, în circumscripțiile electorale de peste hotare a fost înregistrat un număr record de alegători, care și-au exercitat dreptul de vot - 263 177. Numărul total de voturi valabil exprimate constituind cifra de 262 103. În ce țări ale lumii au votat cetățenii Republicii Moldova și cum au fost distribuite teritorial aceste voturi, puteți afla din datele prezentate mai jos.

Indiscutabil rezultatele oricăror alegeri sunt importate. Cineva pierde, altul câștigă, o parte din alegători sunt plini de speranțe, alții sunt dezamăgiți și așa se întâmplă de fiecare dată. În cele ce urmează, voi evita să vorbesc despre politică. Las aceste discuții în atenția experților, mai ales că s-au înmulțit în ultima vreme, deci alegere este ;). În acest articol voi aborda extinderea geografiei a electoratului moldovenesc. Numărul cetățenilor Republicii Moldova din diasporă, care participă la alegeri, crește cu fiecare scrutin electoral. Dar cât de mult va crește acest număr? Vom deveni și noi asemenea armenilor, unde exponenții acestei națiuni, sunt mai numeroși în afara țării, decât numărul cetățenilor pe interior?

Conform datelor CEC, pentru scrutinul electoral din acest an (2020), peste hotarele țării au fost organizate 139 de secții de votare, distribuite în 36 de țări ale lumii, care acoperă o bună parte din emisfera nordică a Terrei, pe seama unor țări cu suprafețe extinse cum ar fi Federația Rusă, SUA, Canada, China. Vreau să menționez, că CEC pentru acest scrutin a prezentat, în premieră, rezultatele alegerilor în hărți interactive la nivel de secție de votare.
Secțiile de votare din Circumscripția electorală peste hotare

Totuși ,cea mai mare parte din secțiile de vot sunt amplasate pe continentul European. În țările membre UE plus Elveția, Marea Britanie și Norvegia (29 state) au fost 94 de secții de votare. 



Conform datelor CEC la cele 139 de secții de votare au reușit să voteze 263 177 cetățeni, din care numărul voturilor valabil exprimate a fost de 262 103. Am menționat că ”au reușit”, fiindcă la unele secții de vot au fost epuizate cele 5000 de buletine de vot, sau alți cetățeni, cu regret, nu au avut posibilitatea să voteze din cauza cozilor interminabile. Numărul de 5000 de buletine fiind numărul maxim admis prin lege, distribuit fiecărui birou electoral din străinătate.

Circumscripţia electorală peste hotare

Au fost epuizate numărul buletinelor de vot înaintea de închiderea secțiilor în țările: Franța, Germania și Marea Britanie. Cu toate acestea, 408 329 buletine de vot din circumscripțiile electorale de peste hotare au rămas neutilizate și respectiv anulate.

Campioni absoluți după numărul de voturi sunt votanții din Italia, unde numărul acestora a depășit 80 mii. În Franța, Marea Britanie și Germania au votat peste 20 mii de cetățeni în fiecare țară. În România au votat peste 19 mii, Federația Rusă peste 13 mii și în Irlanda peste 11 mii cetățeni.

Dacă vom analiza distribuția procentuală a celor 262 103 voturi ale diasporei vom obține următorul tablou:  Italia cu peste 30 % (Vezi câți moldoveni sunt în Italia conform datelor oficiale din 2015). Între 6-12% Franța, Marea Britanie, Germania, Romania. Între 3-6% acumulate în Rusia, Irlanda, SUA, Spania. Între 1-3% Belgia, Portugalia, Canada, Israel, Republica Cehă, Olanda. Sub 1% de voturi, au acumulat toate celelalte 21 de țări.

 
În lipsa unui număr exact a moldovenilor din diasporă, ar putea oare această distribuție procentuală a participanților la ultimul scrutin de vot, să reprezinte și o distribuție pe țări a numărului absolut de moldoveni stabiliți cu traiul peste hotare?

8 noiembrie 2020

Ce distanță parcurgem pentru o ștampilă în buletinul de vot


Fiind în Moldova, pentru a vota trebuie să parcurgi de la doar câteva sute de metri, până la câțiva kilometri. Fiind peste hotare însă, e necesar să parcurgi distanțe de la câteva zeci la sute, sau uneori chiar mii de kilometri. Valoarea votului este aceeași, însă efortul depus este diferit.

După o lungă perioadă de frământări, am decis și am emigrat împreună cu familia în Germania. A trecut deja mai mult de un an și jumătate de-atunci și iată-ne în fața unui exercițiu de democrație (dacă îi putem spune așa) - alegerile electorale în țara de proveniență - Republica Moldova. În efortul nostru de a ne integra cu familia într-o nouă societate mai ”tragem cu ochiul” la ce se petrece acasă. Da, fiindcă acasă au rămas părinții, rudele, prietenii. E locul unde am copilărit și ne-am format ca oameni, rădăcinile pornesc de acolo.

La momentul când scriu aceste rânduri suntem între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale. Nu voi face polemici politice, acest text e despre dorința de a face o schimbare Acasă, chiar dacă suntem departe de ea. Acest fapt ne-o confirmă numărul mare de alegători din diasporă care au participat la primul tur al acestor alegeri - 149 179 de voturi exercitate în afara țării (conform CEC) 11,06 % din numărul total de voturi.

Am participat la mai multe scrutine fiind Acasă, dar era ceva ... plictisitor, chiar dacă așteptam de fiecare dată o schimbare. Aici în afara țării e un pic altfel, dorința de schimbare e mai intensă. Și anume farmecul că poți schimba ceva în țara ta, fiind departe de ea.

În primul tur am parcurs câteva sute de kilometri împreună cu copiii (3 și 5 ani) pentru a ne trezi, într-o clipă, în mijlocul unei mulțimi de conaționali. De mai bine de un an copiii trec și ei prin procesul de adaptare în noua țară - o altă limbă, alți oameni, noi prieteni, nu e ușor nici pentru ei. Aștepând în rând, pentru a ne exercita dreptul de vot, copilul cel mare sesizează ceva neobișnuit și mă întreabă:

- Tata, aici toți vorbesc limba română? 

- Cea mai mare parte din cei pe care îi vezi, îi răspund.

Interesant cum o idee, o speranță de a schimba ceva poate mobiliza atâta lume. Apare întrebarea cât de mulți suntem? Merită schimbarea efortul nostru? Ce distanțe parcurgem? Care poate fi impactul unei mobilizări masive în turul doi? Cred că nu am răspuns la toate întrebările, dar la unele totuși am încercat să găsesc răspunsuri.

În această mică investigație am luat în calcul 29 de state europene. Țările membre UE plus Elveția, Norvegia și Marea Britanie. Această alegere a fost dictată și de setul de date pe care l-am avut la dispoziție.

Nu se cunoaște o  cifră exactă câte persoane originare din Republica Moldova sunt cu traiul permanent peste hotarele țării, unul din impedimente, fiind dreptul legal de a deține mai multe cetățenii. În procesul unui studiu de cartare pentru realizarea unui  ”Atlas a comunităților etnice și a diasporei” am obținut un așa tablou (vezi harta de mai jos), conform unor surse oficiale și a unor estimări neoficiale.

W2_Moldovenii_la_nivel_Europa

Conform datelor oficiale (anul 2017) în cele 29 de state ar locui cca 262 mii persoane originare din Republica Moldova, pe când estimările neoficiale scot la iveală o cifră în medie de 436 mii doar in cele 29 state sus menționate.

Acum apare întrebarea: cât de accesibile sunt secțiile de votare pentru cei cca 262 - 436 mii persoane originare din Republica Moldova și ce distanțe urmează să parcurgă doritorii de a vota?

Fiindcă nu dețin date referitor la numărul votaților din fiecare regiune, nu pot calcula presiunea asupra secțiilor de votare și dacă sunt amplasate rațional. În schimb având rețeaua de drumuri (vezi harta de mai jos) - putem calcula, cu o anumită marjă de eroare, care sunt ariile de deservire a secțiilor de votare din cele 29 de state.

Retea_drumuri_EU

Conform datelor Comisiei Electorale Centrale (CEC) în cele 29 de state sunt puse la dispoziție 94 de secții de votare (cel puțin în primul tur care s-a desfășurat la 1 noiembrie 2020). Punem în calcul cele două ingrediente  -  Secțiile de votare și rețeaua de drumuri plus libertatea de a traversa fără restricții hotarele acestor țări. Stabilim intervalele izodistanțelor  de 50, 100, 150, 300 și 500 km parcurse pe drumuri de la secțiile de vot. În rezultat, obținem următorul rezultat (vezi harta de mai jos).

Service_Area

Datorită unei trame stradale uniforme multe arii au formă aproape circulară. Avem o bună accesibilitate la secțiile de votare în așa țări ca România, Italia, Marea Britanie unde majoritatea secțiilor sunt în raza a 100-150 km cu excepția în sudul Italiei și Nordul Marii Britanii unde distanțele cresc la peste 300 km. Situația este relativ bună și în statele cu o suprafață mai mică cum ar fi Belgia, Olanda, Țările Baltice. O acoperire mai slabă observăm în așa state cu suprafețe mai mari, ca Germania, Franța, Spania, unde o bună parte din teritoriile acestor state intră în zona de 300-500 km. În așa state ca Portugalia, Grecia, Polonia, Suedia, Norvegia poate fi nevoie de parcurs și peste 500 km, pentru a ajunge la o secție de votare. 

Luând în calcul cele 5 categorii de distanțe ce acoperă 3 688 529 kmp din cele 29 de state (nu corespunde cu suprafața totală a statelor, ariile ce depășesc 500 km de la secție de vot nu au fost luate în calcul) obținem următoarea distribuție: în raza de 50 km de secțiile de votare cuprind cca 7% din teritoriu; 100 km  - 17%; 150 km - 19%; 300 km - 42 %; 500 km - 13%.


Suprafete

Fiind o distribuție neuniformă a potențialilor votanți, probabil nici nu este nevoie de a acoperi uniform teritoriul tuturor statelor, este nevoie doar de cunoscut unde sunt principalele aglomerări de persoane originale din Republica Moldova și de plasat acolo secții de votare, lucru care sper că s-a și făcut. Chiar și așa este mare probabilitatea, ca mulți alegători să fie nevoiți să parcurgă 150-300 km, pentru a ajunge la cea mai apropiată secție de vot. Asta în situația celor 29 de țări analizate, nu vorbesc aici de situațiile create în țări ca: Federația Rusă, China, SUA, Canada , unde distanțele pot fi mult mai mari.

Care ar fi soluția? Votul prin corespondență sau votul electronic. Spre exemplu, votul prin corespondență funcționează în România și pe care am utilizat-o personal. Funcționează de minune, simplu, eficient și cu zero cheltuieli. 

Se vede că lipsește voința politică și rezistența sistemului corupt, pentru a oferi diasporei moldovenești luxul de a vota fără a se expune riscului, cum ar fi situații de pandemie prin care trece întreaga planetă la moment, deplasări la distanțe mari inclusiv cu copiii, așteptatul în rând uneori și mai multe ore, indiferent de condițiile meteo.

Voi ce distanță parcurgeți pentru a vota?

23 februarie 2020

Manipularea frontierelor circumscripțiilor electorale - da sau nu?

Cu exact un an în urmă, pe 24 februarie 2019, au avut loc alegerile parlamentare în baza sistemului electoral mixt conform căruia 50 de deputați au fost aleși în baza listelor proporționale și 51 - în circumscripțiile uninominale. Trecerea la sistemul electoral mixt a cauzat multiple critici din partea experților și a oamenilor politici cu privire la modul de trasare a circumscripțiilor. Pentru prima data în istoria Moldovei a intrat în uz cuvântul "gerrymandering" care reprezintă manipularea frontierelor circumscripțiilor electorale în scopul obținerii avantajului electoral.
Pe scurt, ”Cum să faci un gerrymandering?” să vedem în  exemplul de mai jos:
Preluată de pe site-ul www.fairvote.org
În Figura A) sunt 50 de localități și două partide - Roșu și Albastru. Se cunoaște că în 20 de localități toți alegătorii votează cu Roșu, iar în celelalte 30 - toți votează cu Albastru. Reiese că dacă ar avea loc alegerile în baza sistemului proporțional, atunci Roșu ar putea obține 40% de mandate, iar Albastru - 60%. Acum, presupunem că se planifică trecerea la sistemul de vot uninominal format din 5 circumscripții, fiecare a câte 10 localități. Se pune întrebarea: cum de trasat circumscripțiile electorale? Există mai multe scenarii posibile. În scenariul din Figura B) Albastru ar acumula 5 mandate, iar Roșu - 0. În scenariul din Figura C) Roșu ar obține 3 mandate, iar Albastru - doar 2. Astfel, un partid cu mai puține voturi poate obține mai multe mandate.

În premieră, am elaborat un studiu bine fundamentat matematic (info despre autori) care dă un răspuns clar la întrebarea dacă a avut loc gerrymandering în procesul constituirii circumscripțiilor uninominale pentru alegerile parlamentare din 2019.

Descrierea detaliată a studiului poate fi găsită în articolul stocat pe arXiv.

A fost identificat numărul maxim și numărul minim posibil de mandate (pe circumscripții) care ar putea fi câștigate de concurenți electorali în urma trasării părtinitoare a hotarelor circumscripțiilor electorale. Cifrele obținute in baza modelului matematic au fost reprezentate pe hărți pentru a sesiza mai ușor diferențele.

Rezultatele reale obținute în urma alegerilor de pe 24 februarie 2019 totuși au arătat în felul următor:


Aici vor fi trecute în revistă concluziile studiului și anume: 1. Teoretic, divizarea actuală în circumscripțiile uninominale avantajează PSRM și dezavantajează blocul ACUM;
2. De facto, în rezultatul alegerilor parlamentare cel mai avantajat partid s-a dovedit a fi PDM, iar cel mai dezavantajat – PSRM;
3. Divizarea actuală se încadrează în topul 3% al divizărilor echitabile (care nu favorizează nici o formațiune politică);
4. Pentru a obține o divizare echitabilă este suficient de mutat doar 26 de comune între circumscripțiile electorale (1.6% din numărul total de alegători). Un exemplu de harta echitabilă este prezentat mai jos.

Astfel, cât nu ar părea de paradoxal, nu sunt dovezi clare de gerrymandering!
Pentru mai multe detalii vizitați site-ul: moldova-gerrymandering-project