20 decembrie 2015

Pericolul barajului de la Ghidighici





Ideea acestui articol a pornit de la scrisoarea adresată la data de 7 decembrie 2015 Preşedintelui şi Prim-ministrului interimar al Republicii Moldova din partea Serviciul de Informaţii şi Securitate, prin care se informează că lacul de acumulare Ghidighici se află într-o stare deplorabilă, fiind un risc pronunţat pentru sistemul ecologic.

În această adresare se indică că barajul lacului Ghidighici nu corespunde cerinţelor minime de securitate, mecanismul de reglare a nivelului apei funcţionează parţial, astfel procesul de scurgere se află sub pericolul de provocare a scurgerii spontane şi riscul unei eventuale inundaţii de proporţii cu afectarea parţială a mun. Chişinău. (sursa comunicatului)

În acest context în presă au apărut diverse comentarii pe marginea acestui subiect: "Trebuie să se ia în considerare ce înălțime va avea valul. Probabil, va fi de aproximativ 3-5 metri. În acest caz toată partea de jos a Chișinăului, care este situată în lunca râului Bâc, va lua asupra sa lovitura principală. Este vorba de Sculeni și strada Albișoara. În zona de inundație se vor pomeni sute de case situate pe cursul râului Bâc", a subliniat Reniță.(sursa citatului)

Pornind de la aceste afirmații am hotărât să ilustrez care sunt zonele cu un risc sporit de inundare în cazul deversării apelor din lacul de acumulare Ghidighici ce poate cauza un val de 1, 3 sau 5 metri după cum se vehiculează în presă. Țin să menționez că pentru identificarea și modelarea exactă a zonelor cu risc sporit de inundare sunt necesare o serie de măsurători exacte. În exemplul adus de mine este luat în calcul altitudinea absolută la ieșirea apei din lac la care s-a adăugat o ridicare a nivelului cu 1-3-5 metri și distribuirea uniformă a apei în dependență de formele reliefului, în limitele Municipiului Chișinău.
Mai jos puteți vedea rezultatele modelării. Vă regăsiți în zona de risc?







4 noiembrie 2015

Forme interactive de vizualizare a clădirilor publice / Interactive visualization forms of public buildings

[EN] More and more useful tools appear that help people to orient themselves in space, even indoor. The above picture represents the building of a Business Incubator in Nisporeni . Very soon I will include more details about the organizations from the incubator and about the services they provide.



[RO] Apar tot mai multe instrumente utile ce pot ajuta oamenii să se orienteze în spațiu, până chiar și în interiorul unei clădiri. În imaginea de mai sus este o reprezentare a Incubatorului de afaceri din or. Nisporeni. În curând vor fi incluse mai multe detalii cu privire la organizațiile din acest incubator și serviciile ce le prestează.

28 octombrie 2015

Analiza spațiului urban / Urban space analysis

[EN] In today's article I will present an interesting tool used in urban space analysis. You can see a video below that illustrates tool's functionality and also the application results on historical center of Chișinău.

[RO] În articolul de astăzi voi prezenta un instrument interesant de analiză a spațiului urban. Jos vedeți imagini video ce ilustrează explicit funcționalitatea instrumentului, precum și rezultate ale aplicării calculelor pe zona centrului Istoric al or. Chișinău.



Urban Network Analysis from City Form Lab on Vimeo.

Figura de mai jos ilustrează vizual cum proximitatea funcționează (reach metric - vezi in filmulețul de mai sus începând cu minutul 01:45). Bufferul trasat prezintă zona accesibilă clădirii de interes i în toate direcțiile rețelei de drumuri în limita razei r definită pentru calcul. În situația ilustrată în raza de 150 m calculate pe rețeaua de străzi de la clădirea i intră 31 de clădiri, în cazul punerii in calcul a ponderii atunci clădirea i va obținea suma ponderilor celor 31 de clădiri.

Ilustrarea măsurării proximității (Reach metric)


Pentru a ilustra funcționalitatea instrumentului analitic a fost selectat un areal de probă care corespunde cu limitele Centrului Istoric, o zonă situată în sectoarele Centru, Buiucani și Râșcani a municipiului Chișinău, în perimetrul străzilor A. Mateevici - C. Stere - A. Şciusev - Mihai Viteazul - Sf. Andrei - I. Zaikin - Albişoara - Izmail - Ştefan cel Mare şi Sfînt - Ciuflea - Bucureşti - L. Tolstoi - Izmail. (Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului Mununicipal Chișinău). Prin HOTĂRÎREA Guvernului Nr. 978 din 02.09.2004 Centrul istoric al municipiului Chișinău a primit statut de zonă protejată de importanță națională. În acest areal se conțin 985 de segmente de străzi (cca 103 km de străzi), divizate de intersecții, unde sunt localizate cele 631 de joncțiuni. Aceste străzi delimitează spații în care sunt localizate 5203 clădiri ce se întind pe o suprafață de 619,1 ha ale Zonei Istorice din centrul or. Chișinău. Ca valoare pentru ponderarea calculelor s-a utilizat suprafața construită desfășurată obținută în urma produsului dintre suprafața tălpii clădirii cu numărul de etaje.

Din start trebuie de menționat că analiza făcută include doar zona Centrului Istoric cea ce denaturează puțin realitate fiindcă zonele periferice ale arealului analizat cu infrastructura sa ar putea influențata rezultatele analizei, însă în cazul de față ele nu sânt puse în calcul.

Proximitatea măsurată într-o rază de 300 m aplicată clădirilor din centrul Istoric al or. Chișinău, ponderată cu suprafața construită desfășurată a fiecărei clădiri ilustrează ilustrează ce suprafață totală poate fi acumulată în rază de 300 m (cca 4 min. de mers pe jos) de la fiecare clădire. Centrul istoric care inițial era constituit din clădiri cu maxim 2-3 etaje a început să-și modifice aspectul începând după cel de-al doilea Război Mondial. Astfel în imagine se observă că de-a lungul Bd. Ștefan cel Mare și al Bd. Grigore Vieru unde suma suprafeței construite desfășurată în raza de 300 m este cuprinsă în intervalul de 90-224 mii m2 cea ce este de aproape două ori mai mult decât la periferiile zonei unde avem 30-60 mii m2. Faptul dat se explică prin construcția clădirilor multietajate de menire culturală, publică, comercială, rezidențială sau industrială.

Proximitatea (Reach metric)  ponderată la suprafața construită desfășurată  la o rază de 300 m măsurată pe rețeau de străzi  pentru fiecare clădire din centrul istoric al orașului Chișinău
Pentru ponderare pot fi utilizați și alți indicatori cum ar numărul locurilor de muncă, numărul de locuitori sau alte date demografice, etc. Plus la aceasta cu ușurință poate fi setată raza de calcul necesară. Astfel în urma analizei s-ar putea obține date interesante pentru optimizarea spațiului urban, pentru dezvoltarea serviciilor, pentru amplasarea centrelor comerciale, planificarea transportului public etc.

21 iulie 2015

Distribuirea cetățenilor moldoveni pe teritoriul Italiei / Distribution of Moldovan citizens in Italy

[EN] Beginning with today, we will post a short summary of each article in English, in order to let more people from around the world to have access to the information published on this blog. Yes, from now on, GeoInformStory goes International! :)

The so-called transition economy which Republic of Moldova is facing to for the last 25 years, constrained a large number of Moldovan citizens to emigrate in order to find a better income source and a better place to live in. The destinations of Moldovan migrants are diverse, yet top destination countries are from the European community. For example, Italy attracted a total number of 147,388 Moldovan residents, according to data from 2014 (Source: Study and Research Center IDOS. Data analysis: ISTAT). Based on these data, several distribution maps were generated representing nearly 150,000 Moldovan migrants on the Italian territory. Top-three provinces with the biggest number of Moldovan migrants from Italy are: Rome - 13,128, Padua - 11,392 and Venice with a total number of 9,243 Moldovan residents. Women are represented by 65% from the total number. If is it to consider Italian regions, then top three most numerous with Moldovan residents would be the following: Veneto - 38,693, Emilia-Romagna - 31,498 and Lombardia with 23,149.


[RO] Așa numita economie în tranziție prin care trece Republica Moldova de mai bine de 25 de ani a impus un număr însemnat de cetățeni moldoveni să emigreze în căutarea unei surse de venit sau a unui loc de trai mai bun. Destinațiile emigranților moldoveni sunt diverse, în top intrând totuși țările din comunitatea Europeană. Italia, spre exemplu, a atras un număr de 147,388 rezidenți moldoveni, conform datelor din a. 2014 (SURSA: Centrul de Studii şi Cercetări IDOS. Analiza datelor ISTAT). În baza acestor date au fost generate câteva hărți, ce reprezintă distribuirea pe teritoriul Italiei a celor aproape 150 mii de moldoveni.  Datele sunt repartizate la nivel de provincii, astfel primele 3 provincii cu numărul cel mai mare de moldoveni sunt: Roma - 13,128, Padova - 11,392, Venezia - 9,243. Din acest număr femeile constituie de la 63 la 65 %. La nivel de regiuni primele trei cele mai numeroase sunt următoarele: Veneto - 38,693, Emilia-Romagna - 31,498 și Lombardia cu 23,149 rezidenți moldoveni.


Pe lângă comunitatea de moldoveni se întâlnesc rezidenți și ai altor țări. Cele 110 provincii ale Italiei însumează 5,140, 437 rezidenți străini, cu minim 1001 rezidenți străini în Ogliastra și maxim 523,957 în Roma. Primele trei provincii cu cel mai mare procentaj de moldoveni din numărul total de rezidenți străini sunt Parma - 12,9 %, Padova - 11,77 %, Venezia - 11,3%.


Tot mai multe familii de emigranți își aduc copii alături de ei sau se nasc în Italia. Conform datelor oficiale în 2014 în Italia își făceau studiile 24 589 de elevi cu cetățenia Republicii Moldova. Primele cinci provincii cu cel ami mare numar de elevi moldoveni rămân a fi Roma (2040 elevi), Padua (1948 elevi), Venezia (1556 elevi), Torino (1516 elevi), Milano (1482 elevi).



Aceste date și nu doar ele, explică de ce populația Republicii Moldova în 25 de ani a reușit să se reducă în jumătate, aici se mai adaugă scăderea natalității din țară, îmbătrânirea demografică, nivelul sporit de sărăcie, instabilitatea politică, corupția infiltrată până în codul genetic și un grad avansat de indiferență. E natural că oamenii vor căuta o altă țară în care se vor simți în siguranță și pot avea un viitor mai bun pentru ei și copii lor.


25 iunie 2015

Planul clădirilor importante din vechiul Chișinău realizată pentru Luftwaffe (GE: forțele aeriene) / Plan of old Chișinău buildings made for Luftwaffe (GE: Air Force)


[ENG] Today's article will focus on an interesting map made in 1941 in Berlin by the Surveying Bureau of the IIIrd Reich. The map represents actually Chișinău's city plan at a scale of 1:10.000, where major buildings and their distribution in the city are presented. The plan contains over 60 items: schools, administrative buildings, commercial places, etc. You can see below the original list with all the items on it (at the moment in German and Romanian languages available).
Of a particular interest on the map would be the distribution of major buildings of Chișinău, many of which unfortunately have not been maintained until nowadays. Many of them were destroyed during the IInd World War, others were simply liquidated due to a reckless urban policy either during the Soviet domination or even after Moldova got it's independence in 1991. The city has pass through many changes and sometimes it's difficult to orient yourself on the city plan made back in 1941, so we used an application (source: storymaps.arcgis.com) in  SWIPE style where we combined two synchronized maps: current city plan and the one from 1941. The user can easily move the curtain to view the same territory from different periods.

[RO] Articolul de astăzi se va focusa asupra unei hărți interesante realizate în anul 1941 în Berlin de către Biroul de topografie celui de-al III-lea Reich. Harta reprezintă de fapt planul orașul Chișinău la o scara de 1:10 000 unde sunt prezentate clădirile importante și distribuirea lor în oraș. Planul conține peste 60 de obiecte: instituții de învățământ, clădiri administrative, spații comerciale, etc. Mai jos puteți vedea lista în original.
image description
Acest plan este realizat după ce România cedează Basarabia  în urma notei ultimative înaintate de URSS. În acest context pe plan sunt prezentate denumirile române ale străzilor, când Basarabia era parte a României Mari, precum și denumirile ruse date străzilor după anexarea Basarabiei de către URSS, 27 iunie 1940.
Interes deosebit prezintă distribuirea clădirilor importante din Chișinău, multe din care nu s-au păstrat până la moment, din păcate. Multe au fost distruse în timpul celui de-al II-lea Război Mondial, altele au fost lichidate datorită unei politici urbanistice nechibzuite fie în perioada dominației sovetice, fie după obținerea independenței Republicii Moldova. Orașul a suferit multe schimbări și uneori pe planul realizat în 1941 e dificil să te orientezi, de aceea am recurs la utilizarea unei aplicații (sursa: storymaps.arcgis.com) în stilul SWIPE în care am combinat 2 hărți sincronizate: planul actual al orașului și cel din 1941. Pe mijloc utilizatorul poate mișca cu ușurință cortina pentru a vizualiza același teritoriu din perioade diferite.
Punsoanele plasate pe ambele planuri reprezintă clădirile importante din anul 1941, pentru a putea compara amplasarea pe planul original din anii '40, precum și poziția lor în schema orașului modern. Fiecare număr din preajma punsonului ne ajută să identificăm funcția clădirii indicată în lista din legendă (partea stângă) sau la accesarea punsonului (pe planul modern al orașului) va apărea o fereastră pop-up unde va fi indicată funcția clădirii.
Pe planul vechi nu am putut identifica umătoarele obiective:
5   - Cimitirul ortodox;
48 - Hotelul Elvețian; 
58 - Muzeul Național.
Dacă cunoașteți amplasarea acestor obiecte sau le găsiți în schema veche puteți scrie în comentariul acestui articol pentru a putea să le plasăm în aplicația de mai jos.
Navigare plăcută ;)Aici puteți vedea aplicația la o scară extinsă.

P.S. Mulțumiri soției Irina, care m-a ajutat să traduc 
din limba germană denumirile din planul original.

17 iunie 2015

Accesibilitatea transportului public în Municipiul Chișinău / Accessibility of public transport in Chișinău municipality



[EN] A modern city needs a well planned public transport network. The travel speed of the public transport depends on established transport routes and on the speed set on them. But other important factor is location, density and accessibility of stations of the public transport. The idea of this small article started by visiting the website urbanobservatory.orgwhich made this analysis for major cities from all over the world such as cities from the U.S. and Canada, also cities from Europe as London, Paris, Brussels, Budapest and Berlin, etc (you can see it below). Moldova's cities could not be found on the list among the towns listed above, so I've decided to complete this gap ;)

[RO] Un oraș modern are nevoie de o rețea bine gândită a transportului public. Viteza de deplasare a transportului depinde de traseele stabilite și de viteza de deplasare pe ele. Însă un alt element important este amplasarea, densitatea și accesibilitatea stațiilor unde acest trasport public staționează. Ideia acestui post a pornit vizitând siteul urbanobservatory.org, care a efectuat analiza dată pentru mai multe orașe mari ale lumii din S.U.A și Canada, din Europa (Londra, Paris, Bruxelles, Budapesta, Berlin) etc. (vedeți mai jos): 
View larger map

printre ele orașele Republicii Moldova nu erau așa că am hotărât să completez acest neajuns ;) În calcul au fost luate stațiile transportului public si reteaua de străzi/drumuri preluate de pe OpenStreetMap, zonele de pe hartă reprezintă 3 arii cu intervale de timp necesare de a ajunge la stație, acestea sunt 5 min (416 m), 10 min (833 m), 15 min (1 249 m), distanța a fost calculată pornind de la ideia ca un pieton se poate demplasa în medie cu 5 km/h sau 83,3 m/min. Rezultatul îl puteți vizualiza în câteva cartoscheme sau dacă sunteți din perimetrul municipiului Chișinău puteți găsi zona unde trăiți navigând prin harta interactivă de la sfârșitul articolului.

16 iunie 2015

O formă interesantă de a prezenta reportaje personale / An interesting form to present personal stories

[EN] In this post I will try to present, in my opinion, an interesting template of viewing and distribution of data. As the information we bring to the audience has a specific space location, the space template we have used in this post complement it. So the the template used below is designed for presentation of spatial data when you want to illustrate interesting photographic or media elements. The template is an attractive and easy to use web application, that allows you to present a set of places on a map in a numbered order that users can browse. The template is designed to be used in any web browser, on any device, including on smartphones and tablets.
Using one of the existing templates I have presented a series of photographs from personal collection related to the route reflected on the map, photos that were taken during the escalation path of Pietrosu top, located in Rodnei mountains, Romania. In these summer days I write about this route in order to bring you some coolness, enjoy ;-)

[RO] În acest post vă voi prezenta o formă interesantă (după părerea mea) de vizualizare și distribuire a datelor. Cum de cele mai dese ori informațiile ce le aducem publicului au o anumită locație în spațiu, șablonul utilizat în acest post vine să completeze acest aspect. Astfel șablonul de mai jos este conceput pentru prezentarea de date spațiale atunci când există un element fotografic sau media interesant pentru informaţiile pe care doriţi să le ilustraţi. Şablonul reprezintă o aplicaţie web atractivă şi uşor de utilizat, care vă permite să prezentaţi un set redus de locuri de pe o hartă într-o ordine numerotată, pe care utilizatorii o pot parcurge. Şablonul este conceput pentru a fi utilizat în orice browser web de pe orice dispozitiv, inclusiv pe telefoane smartphone şi tablete.
Utilizând unul din șabloanele existente am prezentat intr-o serie de fotografii din colecția personală legate cu traseul reflectat pe hartă, fotografii ce prezintă un traseu scurt de escaladare spre vârful Pietrosu din munții Rodnei, România. În aceste zile de vară prezint acest traseu de iarnă pentru a vă aduce puțină răcoare, vizionare placută ;). Puteți accesa aici pentru a vizualiza aplicația la o scara mai mare.