21 noiembrie 2013

Geovizualizarea oraşului Cahul.

Lucrând asupra asupra temei ce vizează optimizarea spaţiului urban din Republica Moldova, utlizez diverse metode de geovizualizare, pentru a înţelege/prezenta mai bine procesele ce se petrec în cadrul oraşelor studiate.
Ce date am utilizat?
Întreprinderile (a.2012) cu o poziţie în spaţiu indicata de adresă (geocod) şi numărul de angajaţi.
Cum am reprezentat datele?
Am utilizat următoarea modalitate: numărul întreprinderilor a fost grupat pe cvartale, şi cu cât numărul lor este mai mare cu atât intensitatea culorii şi înălţimea cvartalului creşte (vezi legenda); întreprinderile, care au informaţii cu privire la numărul de angajaţi se reprezintă prin coloane, care cresc în înălţime în dependenţă de numărul de lucrători.

Vedeţi rezultatul unei prime încercări a unei astfel de geovizualizări a datelor:

 
Iata şi câteva imagini rendate:



19 noiembrie 2013

Ariile de importanţă avifaunistică din Republica Moldova

Acest post prezintă o informaţie/anunţ. Crearea Ariilor de Importanţă Avifaunistică – reprezintă un efort la nivel mondial de a identifica cele mai importante arii pentru menţinerea populaţiilor de păsări sălbatice şi de a concentra activităţile de conservare pentru protecţia acestora. În 2000 Bird Life International recunoaște 12 situri ca arii de importnață avifaunistica (International Bird Areas - IBA) în Republica Moldova. Mult respect celor din Republica Moldova care au iniţiat delimitarea şi promovarea acestor arii pentru a fi recunoscute în anii 2000 de către Bird Life International, dar de atunci s-au facut puţine pentru a monitoriza şi a mediatiza situaţia reală din teritoriu. De curand un grup de tineri şi-a luat aceasta responsabilitate. Încărcaţi cu entuziasm şi mult curaj în scurt timp ei au acumulat multe date interesante, unele din aceste date sunt fotografiile pe care puteţi să le vedeţi în cadrul unei Expoziţii foto ce va avea loc la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală (str. Kogălniceanu, 82, MD-2012 Chisinau, Moldova) din Chişinău, în perioada 21 noiembrie-21 decembrie 2013. 

Tot aici veţia afla şi alte date referitor la Ariile de Importanţă Avifaunistică din Republica Moldova şi importanţa lor.

Sau puteţi vizita pagina: http://www.iba-moldova.com/

14 noiembrie 2013

Campus USM în 3D

Apar tot mai multe aplicaţii care permit reprezentarea spaţiului nu numai în 2D ci şi 3D. De acea aici am sa postez rezultatul unei lecţii practice realizate cu studenţii din grupele de Geografie şi cei de la Ştiinţele  Solului (Universitatea de Stat din Moldova), obiectul de studiu Tehnologii Informaţionale de Comunicaţii.
Rezultatul de fapt este reprezentarea în 3D a campusului Universitar USM, din or. Chişinău, în limitele străzilor Kogălniceanu, Bodoni, Mateevici şi Puşkin. 

 Campusul în 2D:

Imagine Google Maps
Imaginie ortofoto


Campusul în 3D:

 

 

11 noiembrie 2013

Cum hărţile pot ajuta agricultura din Republica Moldova?

Comuna Congaz.
  Datorită unui şir de factori istorici, politici, a condiţiilor şi resurselor naturale etc. Republica Moldova continuă să fie o ţară agricolă. Necătând la faptul ca aportul agriculturii la PIB naţional a scăzut în ultimii 20 de ani el totuşi are şi în prezent o cotă dominantă. Astfel sporirea eficacităţii agriculturii şi a obţinerii unor produse agricole competitive devine unul din scopurile primordiale, cel putin al ferimierilor, daca nu chiar şi a statului. 
 Cu un mic aport vine si articolul dat, care prezentă o metoda ce permite de a genera hărţii microclimatice detaliate (coborând la nivel local) a principalilor  indicatori abiotici, luând în calcul fragmentarea reliefului.
  Acest scop este dictat de importanţa şi dependenţa culturilor agricole de factorii climaterici  şi sensibilitatea culturilor  la cele mai mici modificări ale principalilor indicatori climatici (precipitaţii, radiaţiei, temperaturii etc.)
Exemplu adus aici prezintă o mică investigare şi realizarea unui set de hărţi pentru terenurile agricole din comuna Congaz.

Pentru generarea harţilor microclimatice este nevoie de o reţea densă cu puncte ce ar colecta date meteorologice, însă de cele mai dese ori aceste staţii nu sunt aplasate în fiecare gospodărie agricolă. Acest articol ilustrează o ideie deja cunoscută în literatură, doar ca aici am pus în aplicaţie şi SIG. Nu e nevoie de a avea studii speciale pntru a cunoaşte că pentru ca culturile agricole să se dezvolte bine şi să dea roade bogate e nevoie de căldură, precipitaţii, şi mult soare. Însă, ştim, că formele reliefului pot juca un rol important la repartizarea celor trei factori şi la dezvoltarea culturilor agricole, iată de ce viţa de vie se cultivă pe pantele însorite, în tipul îngeţurilor pot suferi culturile aflate în depresiuni etc. În cele din urmă asemenea hărţi ar fi utile cultivatorilor în planificarea corectă a terenurilor agricole, plantarea şi însămânţarea terenurilor cu culturile agricole ce corespund condiţiilor climatice (rezistente la îngheţ, secete etc.).

Astfel sunt necesare datele stocate la cea mai apropiată staţie meterologică. În cazul ostru staţia meteorologică din mun. Comrat. Precum şi principalii indicatori morfometrici ai suprafeţei studiate, în cazul nostru, al terenurilor agricole ale comunei Congaz.

Pentru aceasta s-au utilizat următoarele materiale (vedeţi imaginile de mai jos după cum urmează):

  • Planşele topografice la scara 1:50 000;
  • Planurile de lucru şi hotarele principalelor gospodării cooperative ale comunei Congaz;
  • Ortofoto planuri sau imaginile spaţiale disponibile, necesare pentru corectarea şi evidenţei corecte a parcelării şi utilizării terenurilor agricole. (vedeţi imaginile de mai jos)

Modelul numeric al reliefului (bidimensional)

Modelul numeric al reliefului (tridemensional)
Materialele enumerate mai sus ne permit generarea modelului numeric al reliefului, care va constitui baza studiului de mai departe.
Având la dispoziţie modelul numeric putem calcula şi reprezenta orientarea pantelor, precum şi a gradului de înclinare a pantelor (vedeţi imaginile de mai jos după cum urmează):




Următoarea etapă o constituie crearea unei reţele de puncte echidistante (la 1 km), care vor acoperi întreaga suprafaţă a comunei Congaz. Cu ajutorul reţelei de puncte create se completează automat datele atributive a principalilor indicatori morfometrici (orientarea pantei, gradul de înclinare, altitudinea absolută).
Dispunând de datele altimetrice ale teritoriului studiat precum şi a celei mai apropiate staţii meteorologice, aplicăm formula (pentru terenurile fragmentate)[vezi formulele aplicate în imaginea din dreapta] pentru a determina suma temperaturilor mai mari de 10 grade Celsius. La determinarea temperaturilor minime absolute se aplica aceiaşi formulă de mai sus utilizând coeficienţii de corectare (Kh) corespunzători. Aceiaşi procedură se utilizează şi la pentru a calcula Suma precipitaţiilor (multianuale) şi valoarea Radiaţiei Active Fotositetic luîndu-se  în calcul parametrii morfometrici şi datele de la staţia meteorologică. În rezultat primim următoarele hărţi:

 

În concluzie:

•Cunoaşterea condiţiilor microclimatice permit optimizarea agriculturii până în cele mai mici detalii.

•Metoda dată permite monitorizarea suprafeţelor lipsite de staţii de observaţii meteorologică.

•Permite cultivarea corectă a culturilor, soiurilor, hibrizilor în dependenţă de cerinţele lor etc. 

•Minimalizarea pierderilor, în agricultură, în urma fenomenelor de îngheţ.

• Analiza recoltelor pe culturi într-o suprafaţă relativ mică cu o oscilaţie relevantă de la an la an, ne denotă o strânsă dependenţă a culturilor de condiţiile climatice.

Aici a fost prezentat rezultatul esenţial al investigării. Pentru cei care doresc să vadă cum se reflectă condiţiile agroclimatice asupra recoltelor în comuna analizată puteţi face cunoştinţă  aici cu articolul deplin.


Sursa: Constantinov  T., Mangul  I., Fedotova l., Roşca I.; Agro-environmental assessment of the productivity of agricultural crops in the South off the Republic of Moldova with the help of GIS, Analele ştiinţifice ale Universităţii "A. I. Cuza" din Iaşi, Lucrările Simpozionului Sisteme Informaţionale Geografice, Nr. 14, Editura Universităţii "A. I. Cuza", 2009, ISSN: 1223-5334





7 noiembrie 2013

Starea luncii şi a râuleţului Bâc în perimetrul oraşului Chişinău

   Răscolind prin arhiva proprie am găsit un material sper interesant, apropo arhiva se stochează deja în memoria computerului şi mai puțin pe rafturile dulapului :), timpurile se schimbă continuu.

   Multe noutăţi sunt  apreciate dacă sunt difuzate de la prima sursă, şi să fie "proaspete", cu timpul ele sunt uitate fiindcă nu mai interesează pe nimeni, nu mai este actuală şi locul îi este ocupat de altă noutate.
   Însă tema ce vreau să o prezint în articolul dat, nu cred că şi-a pierdut actualitatea, fiindcă între timp nu s-au schimbat multe la tema în cauză. Este vorba de râuleţul Bâc pe terasele căruia se află astăzi oraşul Chişinău. Nu sunt eu primul care bate alarma, dar acest rîuleţ s-a transformat într-un  receptor permanent de ape uzate. Majoritatea oraşelor lumii sunt amplasate în preajma unei surse de ape, fie ocean, mare, lac sau rîu. Orice oraş ce se respectă va îngriji de cursul de apă pe care îl are, fiindcă el are nu doar o funcţie estetică, ci poartă cu sine un adevărat ecosistem plin de viaţă.
Pentru a nu vă obosi cu prea mult text, în încercarea de a vă explica ce se întâmplă cu râuleţul Bâc am să las fotografiile să vorbească de la sine:
Râul Bâc. Imagine din 1889.
   Se observă un debit mult mai mare de apă decât îl are râuleţul la moment, se piescuia în el, era mult mai multă viaţă.
Râul Bâc la intrare în or. Chişinău
   Nu mişună în el prea multă viaţă, dar la intrare în oraş are un aspect acceptabil, nu vorbim însă şi de calitatea apei.
Râul Bâc în cursul său de mijloc în perimetrul oraşului.
   Aici deja lucruile devin mai grave, datorită colmatării şi lipsei unei viteze acceptabile de scurgere râuleţul se asfixiază.
Scugerea apei la staţia de epurare  bilogică a or. Chişinău (în dreapta avem r. Bâc)
   De la această locaţie (Staţia de epurare biologică-SEB) în aval nu cred că mai putem vorbi de Râuleţul Bâc ca de un râuleţ pitoresc.
Râuleţul Bâc în aval de SEB
   Se observă că debitul râuleţului a devenit considerabil, însă este greu să-l numit râuleţ, mai degrabă e un canal de scurgere a apelor uzate.

   Pentru a determina care este starea mediului în preajma râuleţului în continuare voi prezenta mai jos o serie de prelucrări spaţiale a unor date colectate şi prelucrate de colaboratorii Institutului de Ecologie şi Geografie. În cadrul activităţii laboratorului de Ecologia Aşezărilor Umane s-au colectat pe parcursul mai multor ani probe de sol.
   Pentru a delimita o zonă buffer din preajma r. Bâc am utilizat izohipsa de cu altitudinea de 70 m (vezi pe hartă poligonul de culoare galbenă). Din cele 164 de probe analizate (2006-2009), în zona de buffer se găsesc 84 sau cca 51 % din toate probele.
   În urma analizelor acestor probe s-au determinat conţinutul de metale din sol, am interpolat datele. Vedeţi mai jos rezultatul:

   Cum să citim harta? Fiecare hartă prezintă cromatic cantitatea unui metal în perimetrul analizat, de exemplu mai sus avem Cu. Pentru a nu complica cu prea multe cifre am utilizat Concetraţia Maximă Admisibilă (CMA), dacă în una din probe cantitatea metalului depăşeşte CMA atunci el poate deveni periculos mediului. Am raportat valoarea metalului respectiv din fiecare probaă cu CMA al a metalului dat și am primit un raport. Vedeţi ceea ce este cu oranj şi roşu sunt nişte zone de alertă, adică conţinutul de Cu din probele de sol se apropie sau depăşesc CMA pentru metalul dat.
Să vedem ce se întâmplă şi cu alte metale din sol.


   Hărţile de mai sus sunt un prim pas, cred eu, spre a scoate la iveală ceea ce nu se vede cu "ochiul" liber.
   Nu voi face comentarii sofisticate la aceste hărţi, fiincă este necesar un studiu mai detaliat cu implicarea mai multor specialişti. Dar ceea ce este clar şi fără specialişti, este că râuleţul este într-o stare proastă, să nu uităm că majoritatea întreprinderilor, sunt amplasate în lunca acestui râuleţ, iar zone de agrement există la moment doar în planurile de urbanism. Restabilirea lui reprezintă o responsabilitate nu doar a autorităţilor publice locale dar şi a locuitorilor, restabilirea râulețului fiind o provocare pentru întreaga comunitate.

11 octombrie 2013

DIVERSITATEA SPAŢIALĂ A ÎNTREPRINDERILOR


O perioadă îndelungată am urmărit diverse bloguri, de la dezvoltare personală, sport, afaceri, IT etc. Dar lista blogurilor ce există nu se termină aici; sunt bloguri cu tematici sociale, politice, blogurile unor personalitati, sau a unor viitoare personalitati ;), blogurile unor elevi sau a unor politiceni. Indiferent de rasă şi culoare, indiferent de religie şi orientare sexuală oricine îşi poate crea un blog, acea pagină prin care fiecare poate transmite o informaţie lumii întregi prin intermediul reţelei de interenet (World Wide Web).
 Pornind de la această ideie am hotărât să aduc şi eu o picătură de date în acest ocean de informaţie.


Primul articol este de fapt un rezumat al prezentării ce am făcut-o la Simpozionul Internaţional SISTEME INFORMAŢIONALE GEOGRAFICE ce s-a petrecut pe 11-12 octombrie 2013 la Universitatea Tehnică "G. Asachi" din Iaşi România.
Idea constă în analiza spaţială a întrprinderilor (publice, private, etc.) din câteva oraşe din Moldova, şi cum această informaţie ar putea fi utilă atât locuitorilor (fie al acestor oraşe, fie din alte localităţi), cât şi antreprenorilor, de ce nu. Este vorba de oraşele Cahul, Orhei şi Drochia. De ce anume oraşele date? Pentru că prezintă diferite situaţii, diferite regiuni (Sud, Centru, Nord). Datele referitor la întreprinderi au fost preluate de pe situl Yellow Pages of Moldova , nu am inteţia de a face publicitate, dar e sursă liberă de date a circa 12 000 de agenţi economici din întreaga Moldova, oferind multiple informaţii cum ar fi adresa, numărul de angajaţi, anul fondării, tipul de servicii prestate etc. Insă un lucru lipseşte localizarea acestor întreprinderi pe o hartă, ce ar permite de gasit uşor întreprinderea necesară, de vizualizat unde sunt mai multe întreprinderi, clasificarea intreprinderilor pe categorii, în dependenţă de serviciile prestate, ş.a.m.d. informaţii ce pot fi utile autoritaţilor publice locale, altor antreprenori, precum şi cetăţenilor simpli.
Până realiza analize sofisticate am făcut câteva animţii simple ce prezintă dinamica în timp şi spaţiu a fondării întreprinderilor:

Dinamica fondării întreprinderilor în or. Cahul
Dinamica fondării întreprinderilor în or. Orhei
Dinamica fondării întreprinderilor în or. Orhei
Numărul întreprinderilor fondate până în  anii '90 este relativ mic, cauză fiind politica provată pe atunci şi majoritatea fiind întreprinderi mari de stat. După anii '90 se observă o explozie a numărului de întreprinderi fondate, majoritatea fiind întreprinderi mici şi mijlocii. După anul 2000 numărul de întreprinderi fondate scade uşor. (vezi graficul de mai jos).