29 decembrie 2014

Actualizarea Hărții Ariilor Naturale Protejate de Stat




A fost actualizată Harta Ariilor Naturale Protejate de Stat.

Ce a apărut nou pe hartă?

La zoomare puteți vedea o hartă de fundal nouă ce conține detalii legate de infrastructura drumurilor, localități, spații verzi și hidrografie, sub scara de 36 mii se activează imaginele satelitare. Toate acestea au fost organizate pentru ușurarea orientării în spațiu a vizitatorilor acestei hărți.

Conținutul hărții și ANPS (Arii Naturale Protejate de Stat):

Obiectele ANPS sub formă de puncte, prezintă locația ANPS. La fiecare punct de pe hartă pot fi afișate informații suplimetare prin pop-up (boxa cu text, imagini, grafice, linkuri). La moment lisesc 100 de locații ale arborilor seculari.
Ariile ANPS sub forma de poligoane, prezintă aria delimitată după lege. La acest strat lipsesc delimitările ariei la o serie de ANPS-uri. În teren unui punct (ANPS) poate să-i corespundă mai multe poligoane, spre exemplu Izvoarele din satul Horodiște (MNH) e un obiect protejat, dar conține mai multe poligoane (arii) ale izvoarelor răsfirate pe moșia satului.

Informații atașate de punctele ANPS pe harta interactivă:

Denumirea ANPS
Suprafața în ha (conform legii)
Deținătorul (conform legii)
Tipul ANPS
Bazinul hidrografic - Nistru, Prut, râurilor cu scurgere directa în limanele Mării Negre
Raionul administrativ
Informații suplimentare:
Linkuri la studii, pașapoarte, articole etc. legate de fiecare din ANPS (la moment avem 127 de arii reflectate în descrieri prezentate sub forma de PDF)
Grafic circular ce prezintă ponderea ariei X din totalul ariilor aceluiași tip (exemplu: Logănești cu 100 ha prezintă 5% din totalul RNS de 2000 ha).


Harta este plasată pe pagina Institutului de Ecologie și Geografie (clik aici), instrucțiunile de utilizare a hărții web le găsiți aici.

Pentru a naviga pe harta accesați aici.

18 decembrie 2014

GIS în acțiune: Suma totală a investițiilor în a. 2014 prin intermediul programului PARE 1+1

Tehnologia Sistemelor Informationale Goegrafice (SIG) devine familiară și pentru instituțiile de Stat. 

De apreciat Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, una dintre primele organizații ce utilizează instrumente GIS pentru a reflecta o situație din teritoriu (pentru a vedea click aici).

Investițiile totale la nivel de raioane, efectuate prin intermediul programului PARE 1+1 



Programul PARE 1+1 este destinat lucrătorilor migraţi şi/sau rudelor de gradul întâi ai acestora care doresc să investească în lansarea sau/şi dezvoltarea unei afaceri proprii. La fiecare leu investit din remitențe statul mai adaugă un leu. E o modalitate buna de a atrage investiții din banii câștigați peste hotare țării.


Astfel harta interactiva prezentată în acest articol reflectă numărul de aplicanți la program și sumele investite pe anul 2014 la nivel de raion.
Speram ca utilizarea acestor tehnologii nu se vor opri aici și vor fi utilizate în reflectarea situației din teritoriu, analiza deverselor situații și luarea unor decizii corecte în baza datelor geoinformaționale. 

29 noiembrie 2014

Moldova în pragul unei decizii istorice.

La Vest sau la Est, în Uniunea Europeană sau în Uniunea Vamală, spre o piață de desfacere  spre care o lume întreaga tinde (Europa) sau înapoi spre totalitarism și dogme demagocice? În ajunul alegerilor Parlamentare (30.11.2014) Republica Moldova iarăși se pomenește pe muchie de cuțit. Necătând la faptul că situația geopolitică din regiune ofere șanse reale de a face pași mari în dezvoltare alături de țările din familia Europeană, electoratul din Moldova continuă să fie divizat în două tabere diametral opuse, fiind în stare să întoarcă spatele perspectivelor de viitor ce se deschid.

Motive ale divizării sunt multiple: istorice, lingvistice, rasiale, ca rezultat al manipulării, lipsa accesului la diverse surse de informare, nivelul educație etc. 

Săptămâna viitoare vom cunoaște care va fi direcția de dezvoltare ales de electoratul mioritic.

Până atunci am hotărât să revăd rezultatele ultimelor alegeri, pentrecute în iulie 2009, pentru a putea săptămâna viitoare compara ce schimbări s-au petrecut în rândul electoratului la nivel teritorial.

După ultimul scrutin din 2009 în parlament au acces 4 formațiuni politice. Trei din ele au format  Alianța pentru Integrare Europeană formată din PL, PLDM și PDM, cea de a patra formațiune - PCRM se retrage în opoziție. Analizând rezultatele scrutinului la nivel de raion (vezi imaginile de mai jos) alianța obține între 7 și 59 %.
 Iar PCRM culege între 25 și 80 de procente. Cum sunt repartizate în spațiu aceste rezultate puteți vedea în hărțile din acest articol.

La nivel de țară sunt incluse în listă 2 603 158 persoane cu drept de vot, din care 1 581 517 și-au exprimat votul. Pentru PCRM au votat 706 732 de cetățeni sau 44,68 % din numărul total de voturi exprimate. Alianța acumulează 692 404 voturi cea ce prezită 43,78 % din voturi. Voturile celorlalte partide, ce nu au depășit pragul electoral, au fost repartizate uniform între partidele câștigătoare.

Lipsa unei majorități parlamentare a celor două blocuri parlamentare a prezentat o frână în calea unei libere dezvoltări.

Ponderea participării la vot în aspect spațial are un caracter relativ uniform, cuprins între 55 și 60 de procente.


Spre finele acestui articol vin cu un mesaj spre toti cititorii cu drept de vot în Republica Moldova: fiți activi, mergeți la vot, luați cu voi  prietenii, rudele, colegii și împreună votați pentru o Moldova prosperă, ferm convinsă să ia cale unei dezvoltări viabile în spațiul  European!




24 iulie 2014

Harta de bază (BaseMap) ca suport pentru dezvoltare

Apar tot mai multe aplicații, instrumente si forme de reprezentare a informațiilor spațiale, așa le spun eu la toate suporturile de hărți de pe web de la Google, Bing, OpenStreet (etc.) si tot ce poți face cu ele. Însă mai toate exemplele enumerate au o acoperire proastă in perimetrul Moldovei, adică lipsa unor date detaliate, a unei harți de bază reale updatată la zi. Unul din liderii ce ofera soluții GIS pe piața mondială este compania ESRI, care vine și ea cu diverse propuneri interesante una dintre care este arcgis online link, care  și cu un account gratis permite să faci multe lucruri interesante. Însă și aici ne ciocnim de aceiași problemă - lipsa unui BaseMap în baza cărui să poți distribui diverse informații, poți face analize sau poți primi anumite răspunsuri la întrebări: Unde? Cât? Care? De exemplu: Unde se afla ce-a mai apropiată farmacie? Cât de multe companii, dintr-un anumit domeniu se află in rază la 1 km (fie direct fie 1 km parcurs pe drum)? Care este cel mai potrivit loc de amplasare a unui magazin (în dependență de numărul locuitorilor, a infrastructurii de drumuri, și a posibililor concurenți)? Pornind de la acestă situație în cadrul comaniei Trimetrica link , distribuitor oficial ESRI în Moldova, împreună cu un grup de tineri am pornit pregătirea unui BaseMap pentru întreg teritoriu Rep. Moldova, care sper că curând va fi publicat pe arcgis.com. Mai jos vedeți câteva secvențe (din perimetrul Chișinăului) ce ilustrează care este diferența dintre harta la care se lucrează și cea de pe arcgis.com.
 Zona parcului Valea Morilor.  

Zona Pieții Marii Adunări Naționale  

Zona intersecției din preajma orașului Cricova  

10 iulie 2014

Cum poți face batimetria unui lac cu minim de echipamente?


Cu ceva cunoștințe în GIS, o barca, o frânghie și un GPS se poate face batimetria unui lac. Pare puțin rudimentar dar în lipsa unor echipamente performante aceasta poate fi o soluție interesantă. Ceea ce și s-a realizat cu o grupă de studenți pe lacul din preajma satului Volodeni, raionul Edineț. Cu GPS-ul se înregistrau punctele de unde se lua adâncimea, cu frânghia se determina adâncimea, frânghia avea câte un nod la fiecare 25 cm ;). Având la dispoziție punctele cu valorile adâncimilor, localizarea lor, plus un calculator, pe care ruleaza ArcGis, vedem ce putem primi.

Localizarea lacului:
După un scurt instructaj referitor la cum se lucrează cu echipamentul și ce metodă de lucru vom folosi (Photo copywrite - Irina Ceban):
 
Lansăm barca și începem măsurările
  Lacul s-a dovedit a fi măricel, așa ca măsurările au durat căteva ore bune...
Iată ce am primit în rezultat (punctele roșii sunt locațiile de unde s-au luat adâncimile cu barca):
Liniile de pe schema lacului reprezintă profile, pe care le puteți vedea mai jos:
În 3d lacul arată în felul următor:

12 mai 2014

LOCALITĂŢI DIN REPUBLICA MOLDOVA CU POPULAŢIE GERMANĂ ÎN 1930


Începând de astazi 12 mai şi până pe 15 mai 2014 Ambasada Germaniei în Republica Moldova prezintă o săptămână festivă la Chişinău, ce cuprinde un program divers (vezi aici). Programul a luat start cu inaugurarea expoziţiei „Urme germane în Republica Moldova 1814-2014. Tradiţie şi modernizare“ la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, expoziţie ce se va desfăşura în perioada 12 mai 2014 - 10 iunie 2014(vezi locaţia).
Alături de numeroasele exponate al expoziţiei puteţi vedea şi harta "LOCALITĂŢI DIN REPUBLICA MOLDOVA CU POPULAŢIE GERMANĂ ÎN 1930" ce conţine informaţii legate de localităţile ce aveau în componenţa lor coloniştii Germani (conform recensământului din 1930), proporţia populaţiei germane din numărul total de locuitori. Harta prezintă  existenţa, dispariţia sau comasarea (alipirea) localităţilor locuite de Germani şi anul creării coloniei în limitele actuale ale Republicii Moldova. Mai jos puteţi face cunoştinţă cu această hartă. 

(Vezi imaginea la rezoluţia originală)

19 februarie 2014

Expediţia de pe Nistru - Moldova vazută de pe caiac (anul 2011) >>> (a 3-a parte)

În cea de a treia parte a articolului voi fi mai laconic, prezentându-vă momentele şi obiectivele ce m-au  impresionat mai mult. La sfârşitul articolului anterior am prezentat grotele din preajma satului Socola, astfel noaptea din 11 spre 12 iulie am petrecut-o în aval de acest obiectiv, la kilometrul 97 din 192 al călătoriei noastre pe caiace. Mai jos vedeţi imagini ale taberei cu câteva clipe înainte de răsărit, precum şi ceva imagini ale landşaftului din preajmă, peisaje ce le-am admirat după ce am strâns tabăra şi am lăsat ordine în urma noastră.
  Între satele Socola şi Poiana pe pantele pitoreşti ale Nistrului se înălţa cândva un conac polonez, în zilele noastre din păcate s-a păstrat doar pivniţa conacului şi drumurile pietruite, ce şerpuiesc prin pădure spre mica cascadă.

  Următorul obiectiv interesant au fost viile terasate de la Stroieşti, de pe partea stângă a Nistrului, tot aici poate fi văzută şi o  moară de apă de la sfârşitul secolului XIX, precum şi un monument al naturii protejat de Stat (hidrologic) - Izvorul Tepliţa. În această porţiune a râului funcţionează transportul fluvial.
 

Am înoptat în aval de satul Tarasova, raionul Rezina, şi în dimineaţa zilei de 13 iulie am continuat traseul. Aproape de podul dintre oraşele Rezina şi Rîbniţa am admirat funicularul (care nu funcţionează la moment) ce transporta, pe timpuri, materia prime de la cariera de pe malul drept al Nistrului la Combinatul de ciment şi ardezie de pe malul stâng. Am staţionat câteva ore între cele două oraşe pentru a trece zăpuşeala amezii.
 Urmeză obiective ceva mai cunoscute. Unul din aceste obiective este Mănăstirea Saharna, însă cea ce m-a întristat aici a fost cantitatea de gunoi lăsată de enoriaşi, gunoaie presărate în stânga şi în dreapta potecii ce duce spre cascadă.
 
Tabăra a fost instalată ceva mai la sud de satul Biciuşca, unde următoarea zi (14 iulie) răsăritul ne îndemna să continuăm călătoria. În Rezervaţia peisajistică Ţipova am intrat de pe apele Nistrului, cea ce era puţin neobişnuit fiindcă majoritatea vizitatorilor acestui obiectiv se coboare dinspre satul Ţipova.
 
 
Porţiunea ce urmat după Ţipova a fost una mai monotonă, deoarece relieful  devine mai puţin accidentat, cu pante mai domoale, cu sate amplasate unul lăngă altul pe malul râului, iar apele Nistrului şi-au redus mult din viteză fiindcă ne apropiam tot mai mult de barajul lacului de acumulare Dubăsari. Pănă a ajunge la puctul final al călătoriei noastre am facut penultima înoptare în amonte de satul Harmaţca. Pe parcursul zilei de 15 iulie am parcurs ultimii 26 de km până la tabăra din preajma satului Molovata Nouă, unde ne-au întâlnit participanţii mai tineri ai proiectului ce au fost implicaţit aici într-o şcoală de vară. Molovata Nouă este sub controlul administraţiei de la Chişinău, şi este ca o enclavă pe teritoriul necontrolat al Transnistriei, legătura cu malul drept al Nistrului e facută cu ajutorul bacului ce traversează râul la Molovata.

 
 
Programul nostru s-a încheiat cu un concert organizat în satul Ciobruciu, pe data de 17 iulie, unde ne-am deplast cu autocarul ce ne-a lăsat la punctul de pornire al traseului. Eveniment de la Ciobruciu s-a desfăşurat pe o notă nostalgică în casa de cultură al "Colhozului Lenin" :),  însăşi "tătuca Lenin" ne privea îngândurat din ograda de vizavi.
 
Am fost placut surprins de amenajarea parcului amplasat în preajma casei de cultură din satul Ciobruciu. Cu acest ultim obiectiv am încheiat mica noastră expediţie, ce a început la Soroca şi sa încheiat la Ciobruciu, parcurgănd aproape 200 de km pe caiace, timp de o săptămână, cot la cot cu tineri de pe ambele maluri ale Nistrului, într-o atmosfera prietenoasă, atmosferă care nu a fost nici  de cum deranjată de conflictele ce durează mai mult de 20 de ani între administraţia de la Chişinău şi cea de la Tiraspol.
 

24 ianuarie 2014

Expediţia de pe Nistru - Moldova vazută de pe caiac (anul 2011) >>> (a 2-a parte)

Pe 8 iulie (vezi harta traseului) vizităm cetatea Soroca o cetate moldovenească din secolul XV, întemeiată de Ştefan cel Mare, în faţa vadului peste Nistru, pe locul unei vechi fortăreţe genoveze, Alciona. Cetatea a fost reconstruită ulterior de către Petru Rareş, care a reconstruit zidurile în piatră. Monumentul „Luminarea Recunoştinţei” , ridicat pe stîncă, deasupra Nistrului, este una dintre cele mai importante zidiri in istoria moderna a Moldovei. Aceasta epopee extraordinară este consacrată tuturor monumentelor distruse ale culturii moldave. Monumentul a fost inaugurat la 27 martie 2004. Pentru a ajunge la monument trebuie urcate 600 de trepte ce încep de la apele Nistrului pînă la piscul unui deal de la Soroca, în vîrful caruia îşi face apariţia o capela în formă de lumânare de 29,5 m, lumina căreia pe timp de noapte străbate până în Otaci şi Camenca. Din acest vîrf de deal poate fi admirată o privelişte pitorească de neuitat. Râpa lui Bechir - un defileu lîngă oraşul Soroca, prin care curge un rîuleţ spre Nistru, cu versanţi calcaroşi masivi şi abrupţi, parţial împăduriţi. Peştera lui Bechir, cioplită de călugări în peretele din faţă, este o mărturisire a sihăstriei din sec. XIX.

 
Revenind în tabără luăm prânzul, ambarcăm toate lucrurile în caiacuri. Pentru mulţi din noi aceasta expediţie pe caiacuri e o primă experienţă de acest fel, de aceea primim careva indicaţii şi formăm echipaje compuse din 2-3 persoane, în dependenţă de capacitatea caiacului, din care cel puţin o persoană din caiac având experienţă deja în a conduce şi manevra ambarcaţiunea. Pornim a vâsli, pentru mine fiind foarte captivant - mult soare, mult aer, privelişti de nedescris ce pot fi văzute doar de pe apă. La fiecare 1,5 ore facem cîte un popas pentru a ne dezmorţi şi a ne întinde picioarele. Prima zi parcurgem pe apă cca. 20,7 km şi ne campăm între satele Racovăţ şi Slobozia-Vărăncău.


 
În dimineaţa zilei de 9 iulie (vezi harta traseului) continuăm mişcarea. Peste cca. 4 km facem o pauză, unde ne ridicăm într-o veche carieră şi facem cunoştinţă cu stratificarea geologică. 
 
Pînă în a doua jumătate a zilei de 9 iulie parcurgeam distanţa la hotar cu Ucraina, eram rugaţi să vâslim mai aproape de malul moldovenesc, pentru a evita o neânţelegere cu grănicerii ucraineni, apropo pentru asemenea excursii/expediţii pe râuri transfrontaliere e nevoie de o permisiune în scris din partea serviciului de grăniceri, cea ce în cazul nostru s-a obţinut de către organizatori din timp. După ce partea ucraineană a rămas în urmă cordonatorii expediţiei au respirat uşuraţi. După 4 km de la intrarea în acest sector facem o pauză (la 35,3 km de punctul de pornire), pe malul drept între satele Nemereuca şi Hruşca, unde avem şi o lecţie interesantă. Lecţia a fost dusă de către dl. Trombitskii Ilia, care ne explică impactul construcţiei celor două hidrocentrale de la Novodnestrovsk în amontele fluviului Nistru, pe teritoriul Ucrainei, şi a Hidrocentralei de la Dubăsari în aval, pe teritoriul Republicii Moldova. Datorită construcţiei hidrocentralei de la Novodnestrovsk, unde se acumulează un volum considerabil de apă, se eliberează din lacul de acumulare apa din straturile inferioare care este mult mai rece ca straturile superioare, de aceea chiar de eram în luna iulie cu temperaturi ale aerului de peste 30'C, apa Nistrului avea oricum nu mai mult de 16-17'C. La aceasta se adaugă fluctuaţiile nivelului râului cauzate de eliberarea volumelor de apă din lacul de acumulare, astfel noi ridicam caiacele cât mai sus de malul râului fiindcă pe parcursul nopţii nivelul se putea ridica mult şi puteam rămâne fără caiace. Toate acestea influenţează în mare măsură dezvoltarea speciilor de peşti în acest sector, precum şi a diverselor forme de vegetaţie acvatică. În acelaşi context barajul de la Dubăsari nu permite pătrunderea diverselor specii de peşti care pot veni chiar şi din Marea Neagră pentru aşi depune icrele în amontele râului. 
 
La kilometrul 41,7 facem o pauză, pe malul stîng al Nistrului pentru a pregăti prânzul şi a vizita casa memorială „Ion Soltîs” din satul Cuzmin. 
 
Soarele merge deja spre chindii când am pornit iarăşi să înaintam. Apăreau primele semne de oboselă, caravana uneori se întindea pe distanţe considerabile, Dl Vizitiu ne încuraja să pastrăm o distanţă constantă şi să ţinem un tempo constant pentru a reuşi să găsim un loc bun pentru campare. La kilometrul 47,6, lîngă satul Cerlina pe malul drept al Nistrului facem o pauză unde ne completăm rezervele de apă. 
Spre sfîrşitul zilei ne campăm la sud de satul Tîrgul Vertiujeni, r-nul Floreşti. 
 
În dimineaţa zilei de 10 iulie (vezi harta traseului)  după ce luăm micul dejun pregătit de echipa ce a fost deserviciu lucru care prin rotaţie l-am făcut toţi, mergem într-o mică excursie de investigare într-un defileu împădurit din preajmă. Acolo Dl Şuberniţchi Igor explică structura acestui ecosistem. Apropo echipa ce este deserviciu se scoală cu o ră mai devreme decît ceilalţi pentru a reuşi pregătirea micului dejun, adică pe la orele 6 AM ei sunt deja pe picioare. 
 
La kilometrul 66,6, la Nord de satul Năpadova, facem o pauză de „ciocolată”, adică o pauză în care ne se repartizează pentru gustare ciocolată, tot aici organizăm şi careva concursuri de masare reciprocă a spinărilor. Pauza de prînz o facem la plaja oraşului Camenca, care este kilometrul 74,1 al expediţiei noastre. 
 
Camenca este un oraş situat în partea stângă a Nistrului, la 35 km de staţia calea ferată Rîbniţa şi la 160 km nord de Chişinău. Acest oraş este cea mai veche staţiune balneologică din Moldova. Regiunea este majoritar românească/moldovenească cu excepţia părţii sudice de la Valea Adâncă la Raşcov unde este predominant populată de ucraineni. Denumirea localităţii a luat-o de la numele râuleţului Camenca.
 
Vizităm viile terasate de pe versanţii abrupţi ce îi redau Camencii o microclimă deosebită la care se adaugă şi apele minerale condiţii favorabile pentru tratamentul balnear. Vizităm parcul ce a fost amenajat la începutul secolului XX într-un stil landşaftic englezesc cu poteci şi bazine acvatice, la moment el a suferit multe schimbări. În curtea colegiului putem vedea copacul de plută. Spre seară ne campăm nu departe de mănăstirea Japca, fiind la kilometrul 79 al expediţie noastre, aici la echipa noastră se alătură şi Dl Veaceslav Purcic cu încă câțiva colegi de la Universitatea de Stat din Moldova. Vizităm mănăstirea Japca, luăm cina, după care petrecem minunat timpul alături de foc şi chitară.
 
Pe data de 11 iulie, continuăm expediţia. Prima pauză o facem la Est de satul Bursuc, kilometrul 82,1 al expediţiei, aici în afloriment căutăm urme petrificate ale diferitor specii de peşti, prinse în sedimentele mărilor ce au acoperit teritoriul Moldovei în trecutul geologic. Urme petrificate nu am gasit (...) :). Tot aici Dl Veaceslav Purcic împreuna cu Semeniuc Evghenii ţin o mică lecţie despre diversitatea florei din regiune.
 
După o scurtă pauză de prânz nu departe de satul Climăuţii de Jos (kilometrul 88,2 al expediţiei) continuam mişcarea pentru a staţiona cîteva ore în satul Raşcov (kilometrul 91,7) vechi moşii ale domniţei Rusanda soţia lui Timuş Hmelniţki, localitate ce figurează în actele voevodale din Bratislav (1703). Rămînînd văduvă ia a hotărît să trăiască în Raşcov ignorînd toate străduinţele fratelui său de a o întoarce la curtea domnească. În această localitate putem găsi ruinele unei sinagogi, unică în felul său, a unei biserici vechi creştine precum şi a unui lăcaş catolic ce funcţionează şi în prezent. Admirăm priveliştea de pe terasele abrupte ale Nistrului , vizităm o alunecare masivă ce s-a petrecut anii recenţi din peretele de calcar din partea vestică a satului Raşcov.
 
 
Camparea o facem nu departe de satul Socola, raionul Şoldăneşti, kilometrul 96,7 al expediţiei, în preajma celui mai întins şi misterios complex rupestru din ţară, monument geopaleontologic important pentru patrimoniul naţional, în unele grote de aici au fost găsite vestigii culturale ce datează din sec X. e.n.
 
Cu ce s-a finalizat această expediţie aflati din cea de a treia parte (şi ultima) a acestui articol. Pe curând.